Iluminatul.ro

Credem intr-un viitor stralucit

Inventatorul american Thomas Edison este creditat cu conceperea primului bec practic รฎn 1879. Cu toate acestea, povestea becului cu incandescenศ›ฤƒ nu este chiar atรขt de simplฤƒ, deoarece a implicat mai mulศ›i oameni de ศ™tiinศ›ฤƒ, care ศ™i-au adus fiecare contribuศ›ia, lucru ce a dus รฎn cele din urmฤƒ la realizarea acreditฤƒrii lui Edison: un bec incandescent accesibil, durabil ศ™i sigur, care ar putea genera luminฤƒ timp de multe ore.

Istoria pรขlpรขitoare a iluminatului electric

Pentru a gฤƒsi originile becului, trebuie sฤƒ cฤƒlฤƒtorim รฎnapoi รฎn timp cu peste 200 de ani pรขnฤƒ la laboratorul lui Humphry Davy, un chimist ศ™i inventator englez. รŽn anul 1800, Davy a ataศ™at douฤƒ fire la o baterie ศ™i douฤƒ beศ›e de cฤƒrbune la celฤƒlalt capฤƒt, producรขnd un arc strฤƒlucitor de luminฤƒ รฎntre electrozii de cฤƒrbune. Acest lucru a condus la lampa cu arc electric – primul tip de luminฤƒ electricฤƒ utilizat pe scarฤƒ largฤƒ ศ™i prima formฤƒ de succes comercial de lampฤƒ electricฤƒ.

Diferiศ›i inventatori au รฎmbunฤƒtฤƒศ›it apoi designul lui Davy adฤƒugรขnd sisteme de arcuri ศ™i surse electrice mai bune.

Lฤƒmpile cu arc electric au fost la modฤƒ de zeci de ani datoritฤƒ luminozitฤƒศ›ii lor ridicate, capabile sฤƒ ilumineze clฤƒdiri uriaศ™e de fabrici sau strฤƒzi รฎntregi. Pentru o mare parte a secolului al XIX-lea, acestea au fost singurul tip de luminฤƒ electricฤƒ disponibilฤƒ pentru a ilumina suprafeศ›e mari ศ™i au fost adesea cea mai ieftinฤƒ opศ›iune de iluminare a strฤƒzilor รฎn comparaศ›ie cu lฤƒmpile cu gaz sau petrol. Cu toate acestea, tijele de carbon au trebuit sฤƒ fie รฎnlocuite atรขt de des รฎncรขt s-a transformat รฎntr-un loc de muncฤƒ cu normฤƒ รฎntreagฤƒ. รŽn plus, lฤƒmpile produceau radiaศ›ii UV periculoase, produceau zgomot ศ™i pรขlpรขituri รฎn timp ce lumina ardea ศ™i reprezentau un pericol grav de incendiu. Multe clฤƒdiri precum teatrele au ars ca urmare a cฤƒldurii excesive ศ™i a scรขnteilor produse de lฤƒmpile cu arc electric. ศ˜i รฎn timp ce aceste lฤƒmpi erau potrivite pentru strฤƒzi ศ™i holuri uriaศ™e, ele erau total impracticabile pentru iluminarea caselor ศ™i a incintelor mici.

Lumea avea nevoie de o tehnologie de iluminat mai bunฤƒ ศ™i mulศ›i inventatori au muncit din greu pentru a gฤƒsi soluศ›ia idealฤƒ. Faima ศ™i bogฤƒศ›iile au fost cu siguranศ›ฤƒ promise celor care aveau sฤƒ reuศ™eascฤƒ. Dar drumul s-a dovedit plin de provocฤƒri.

รฎn 1840, fizicianul britanic Warren de la Rue a propus un nou design de bec care presupunea rularea unei bobine de platinฤƒ รฎn interiorul unui tub vidat pentru a minimiza expunerea la oxigen. Cu toate acestea, costul ridicat al platinei a รฎmpiedicat acest design sฤƒ obศ›inฤƒ orice succes comercial. รŽn 1841, Frederick de Moleyens a depus primul brevet pentru o luminฤƒ incandescentฤƒ รฎntr-un bec cu vid.

Apoi, รฎn 1850, Sir Joseph Wilson Swan a รฎnceput sฤƒ lucreze la un bec folosind filamente de hรขrtie carbonizatฤƒ รฎn loc de platinฤƒ รฎntr-un bec de sticlฤƒ vidat. Pรขnฤƒ รฎn 1860, inventatorul britanic a obศ›inut un brevet pentru o lampฤƒ incandescentฤƒ cu vid parศ›ial, cu filament de carbon. Problema cu acest dispozitiv era cฤƒ ii lipsea o sursฤƒ electricฤƒ adecvatฤƒ ศ™i aerul putea sฤƒ pฤƒtrundฤƒ รฎn sticlฤƒ, rezultรขnd un bec ineficient care s-a ars prea repede pentru orice utilizare practicฤƒ.

Mai tรขrziu, Joseph Swan a fฤƒcut unele รฎmbunฤƒtฤƒศ›iri. Mai รฎntรขi, a lucrat cu filamente de hรขrtie de carbon, dar a constatat cฤƒ acestea s-au ars rapid. รŽn cele din urmฤƒ, รฎn 1878, Swan a descoperit o nouฤƒ lampฤƒ electricฤƒ la Newcastle, Anglia, care folosea un filament de carbon derivat din bumbac. Becul electric al lui Swan putea sta aprins 13,5 ore, iar casa lui a devenit prima casฤƒ din lume iluminatฤƒ cu luminฤƒ electricฤƒ. รŽn noiembrie 1880, Swan a obศ›inut brevetul britanic 4933 pentru invenศ›ia sa.

Inventatorul ศ™i omul de afaceri american Thomas Edison urmฤƒrea รฎndeaproape aceste evoluศ›ii. ศ˜i-a dat seama cฤƒ principala problemฤƒ cu designul iniศ›ial al lui Swan a fost utilizarea unui filament gros de carbon. Edison credea cฤƒ ar trebui sฤƒ fie subศ›ire ศ™i cu rezistenศ›ฤƒ electricฤƒ mare. Edison, care a adaptat modelele dintr-un brevet din 1875 pe care l-a achiziศ›ionat de la inventatorii Henry Woodward ศ™i Matthew Evans, a inventat becul cu incandescenศ›ฤƒ รฎn decembrie 1879, care putea sta aprins 40 de ore. Folosirea de cฤƒtre Edison a filamentelor mai subศ›iri ศ™i a unui vid mai bun i-a dat avantajul รฎn cursฤƒ. Apoi l-a dat รฎn judecatฤƒ pe Swan pentru รฎncฤƒlcarea brevetelor.

Pรขnฤƒ รฎn 1880, becurile lui Edison aveau o duratฤƒ de viaศ›ฤƒ de 1.200 de ore ศ™i erau suficient de fiabile pentru a deveni comercializabile publicului. Cu toate acestea, aceastฤƒ descoperire a necesitat testarea riguroasฤƒ a peste 3.000 de modele pentru becuri รฎntre 1878 ศ™i 1880. รŽn plus, inginerii lui Edison de la Menlo Park au testat peste 6.000 de plante pentru a determina ce tip de carbon ar arde cel mai mult, mulศ›umindu-se รฎn cele din urmฤƒ cu un bambus carbonizat. Majoritatea becurilor moderne cu incandescenศ›ฤƒ folosesc acum filamente de tungsten.

Mai tรขrziu, cercetฤƒtorii lui Edison au รฎmbunฤƒtฤƒศ›it treptat proiectarea ศ™i fabricarea filamentelor. La รฎnceputul secolului al XX-lea, echipa lui Edison a introdus tratamente pentru filamente care au oprit รฎnnegrirea interiorului becurilor de sticlฤƒ.

Din nefericire pentru Edison, brevetul lui Swan s-a dovedit a fi o sursฤƒ puternicฤƒ de inspiraศ›ie โ€“ cel puศ›in รฎn Regatul Unit. รŽn cele din urmฤƒ, cei doi ศ™i-au unit forศ›ele ศ™i au รฎncorporat Edison-Swan United, care avea sฤƒ devinฤƒ cel mai mare producฤƒtor de becuri din lume.

รŽn 1880, Edison a fondat, de asemenea, Edison Electric Illuminating Company รฎn New York, cu JP Morgan oferind sprijin financiar. Aceastฤƒ companie a construit primele staศ›ii de generare electricฤƒ care ar alimenta becurile nou patentate. Edison Electric avea sฤƒ fuzioneze ulterior cu companiile altor doi inventatori, William Sawyer ศ™i Albon Man, pentru a forma General Electric, care este una dintre cele mai mari corporaศ›ii din lume pรขnฤƒ รฎn prezent.

Edison nu a fost primul inventator care a lucrat la becuri. De fapt, pรขnฤƒ รฎn momentul รฎn care a รฎnceput sฤƒ lucreze la primele sale modele, becul exista de ceva vreme, aproximativ 20 de inventatori diferiศ›i din รฎntreaga lume elaborรขnd brevete pentru unul. Designul lui Edison a fost doar cel mai practic, ceea ce explicฤƒ succesul sฤƒu la nivel mondial.

Lucruri interesante despre becuri

Cu un nume potrivit, Centennial Light de la Departamentul de Pompieri Livermore/Pleasanton din California este cel mai lung bec incandescent din lume. Becul este รฎn uz din 1901, fiind cunoscut pentru faptul cฤƒ arde de 120 de ani! Becul nu este aproape niciodatฤƒ stins ศ™i nu are funcศ›ionalitatea sa originalฤƒ, arzรขnd la doar 4 waศ›i, spre deosebire de cei 30 de waศ›i la instalarea sa iniศ›ialฤƒ.

Un studiu realizat รฎn ศ™colile din Marea Britanie รฎn 2009 de Mark Winterbottom ศ™i Arnold Wilkins de la Universitatea din Cambridge ศ™i, respectiv, de la Universitatea din Essex, a concluzionat cฤƒ: โ€ž80% din sฤƒlile de clasฤƒ sunt iluminate cu iluminare fluorescentฤƒ de 100 Hz, care poate provoca dureri de cap ศ™i poate afecta performanศ›a vizualฤƒโ€. Chiar dacฤƒ pรขlpรขirea trece adesea neobservatฤƒ de ochiul uman, pare sฤƒ aibฤƒ un impact semnificativ asupra capacitฤƒศ›ii noastre de a ne concentra.

รŽntr-un articol publicat de Scientific American, folosind rata metabolicฤƒ รฎn repaus (RMR) a corpului uman standard, s-a calculat cฤƒ creierul uman mediu funcศ›ioneazฤƒ cu 12,6 waศ›i. Aceasta รฎnseamnฤƒ aproximativ o cincime din puterea folositฤƒ pentru a rula un bec standard de 60 de waศ›i.

รŽn urma unui studiu realizat รฎn UK, se estimeazฤƒ cฤƒ existฤƒ aproximativ 600 de milioane de becuri รฎn funcศ›iune รฎn prezent รฎn Marea Britanie, ceea ce รฎnseamnฤƒ o medie de 25 de becuri per gospodฤƒrie. Acest lucru รฎnseamnฤƒ, de asemenea, cฤƒ pentru fiecare persoanฤƒ din populaศ›ia Regatului Unit, existฤƒ puศ›in sub 9 becuri.

Despre viitor ศ™i becuri LED

Una dintre tehnologiile de iluminat cu cea mai rapidฤƒ dezvoltare รฎn prezent este dioda emiศ›ฤƒtoare de luminฤƒ (sau LED-ul). Un tip de iluminare รฎn stare solidฤƒ, LED-urile folosesc un semiconductor pentru a converti electricitatea รฎn luminฤƒ, sunt adesea mici ca suprafaศ›ฤƒ ศ™i emit luminฤƒ รฎntr-o direcศ›ie specificฤƒ, reducรขnd nevoia de reflectoare ศ™i difuzoare care pot capta lumina.

Sunt ศ™i cele mai eficiente lumini de pe piaศ›ฤƒ. Denumitฤƒ ศ™i eficienศ›ฤƒ luminoasฤƒ, eficienศ›a unui bec este o mฤƒsurฤƒ a luminii emise รฎmpฤƒrศ›itฤƒ la puterea pe care o consumฤƒ. Un bec care este 100% eficient รฎn transformarea energiei รฎn luminฤƒ ar avea o eficienศ›ฤƒ de 683 lm/W. Pentru a pune acest lucru รฎn context, un bec cu incandescenศ›ฤƒ de 60 pรขnฤƒ la 100 de waศ›i are o eficienศ›ฤƒ de 15 lm/W, un CFL echivalent are o eficacitate de 73 lm/W, iar becurile de รฎnlocuire actuale pe bazฤƒ de LED de pe piaศ›ฤƒ variazฤƒ de la 70- 120 lm/W cu o eficacitate medie de 85 lm/W.

รŽn 1962, รฎn timp ce lucra pentru General Electric, Nick Holonyak, Jr., a inventat primul LED cu spectru vizibil sub formฤƒ de diode roศ™ii. Apoi au fost inventate diode galben pal ศ™i verde. Pe mฤƒsurฤƒ ce companiile continuau sฤƒ รฎmbunฤƒtฤƒศ›eascฤƒ diodele roศ™ii ศ™i producศ›ia lor, acestea au รฎnceput sฤƒ aparฤƒ prin tot mai multe locuri.

Cum a schimbat lumina lumea?

Cรขnd vine vorba de lumea modernฤƒ, occidentalฤƒ, existฤƒ o mulศ›ime de lucruri fฤƒrฤƒ de care nu am putea trฤƒi. Internetul, apa curentฤƒ caldฤƒ, capacitatea de a gฤƒti รฎn cuptorul cu microunde รฎn doar cรขteva minute โ€“ toate acele lucruri care sunt esenศ›iale pentru viaศ›a noastrฤƒ de zi cu zi. 

Unul dintre elementele esenศ›iale foarte sus pe aceastฤƒ listฤƒ este iluminarea. Ne-am obiศ™nuit sฤƒ avem aceste lumini strฤƒlucitoare aproape oriunde mergem, fฤƒcรขnd strฤƒzile noastre mai sigure, nopศ›ile mai uศ™oare ศ™i permiศ›รขndu-ne sฤƒ facem toate lucrurile pe care le facem รฎn timpul zilei odatฤƒ ce soarele a dispฤƒrut. 

Cรขnd vine vorba de iluminat, nu vorbim doar despre becuri standard. Vorbim despre orice; de la lumini pe maศ™ini ศ™i deasupra clฤƒdirilor รฎnalte, pรขnฤƒ la semafoare ศ™i televizoare. 

Cu toศ›ii putem fi de acord atunci cฤƒ luminile reprezintฤƒ o parte importantฤƒ a vieศ›ii noastre de zi cu zi. Le iubim cu adevฤƒrat!

Deci, desigur, fusese luminฤƒ รฎnainte de bec. Oamenii foloseau lumรขnฤƒri ศ™i lฤƒmpi cu gaz pentru a-ศ™i lumina casele, iar lฤƒmpile stradale au apฤƒrut spre sfรขrศ™itul secolului al XVII-lea, dar sosirea becului a schimbat lumea pentru totdeauna.

Limitฤƒrile vechilor metode de iluminare au fost eradicate. Lumina becului era mai strฤƒlucitoare, mai stabilฤƒ ศ™i mult mai sigurฤƒ. Nu a fost folositฤƒ doar ca o necesitate pentru ca oamenii sฤƒ se poatฤƒ deplasa รฎn รฎntuneric, ci a avut mai multe funcศ›ii.

Oamenii puteau acum sฤƒ-ศ™i continue viaศ›a de zi cu zi chiar ศ™i dupฤƒ lฤƒsarea รฎntunericului. Nu erau limitaศ›i รฎn jurul caselor lor, puteau merge uศ™or pe strฤƒzi รฎn fiecare searฤƒ ศ™i puteau chiar sฤƒ meargฤƒ la cumpฤƒrฤƒturi noaptea.

Una dintre cele mai mari schimbฤƒri a fost รฎn industria muncii. รŽnainte, munca se limitase la zi pentru majoritatea. Fabricile ศ™i magazinele aveau sฤƒ se รฎnchidฤƒ odatฤƒ ce s-a lฤƒsat รฎntunericul, lucru care desigur se schimba pe tot parcursul anului, dar acum, puteau continua sฤƒ lucreze sub lumina strฤƒlucitoare a becurilor 24 de ore pe zi. A revoluศ›ionat modul รฎn care vedem munca ศ™i a deschis calea pentru un secol de progresie foarte rapidฤƒ.

O scurtฤƒ evoluศ›ie a iluminatului

Primul bec util proiectat de Edison a fost lumina incandescentฤƒ. Urmฤƒtoarea miศ™care mare รฎn iluminat a venit din lฤƒmpile cu descฤƒrcare care foloseau mercur. Lampa fluorescentฤƒ a fost urmฤƒtoarea รฎn 1938, iar acest lucru a fost destul de revoluศ›ionar รฎn lumea iluminatului. Timp de mulศ›i ani, a rฤƒmas principala sursฤƒ de iluminat ศ™i a fost รฎmbunฤƒtฤƒศ›itฤƒ ศ™i dezvoltatฤƒ de mai multe ori.

Dar, abia รฎn 1962 am รฎnceput sฤƒ vedem pe scenฤƒ apฤƒrรขnd cel mai comun ศ™i mai iubit bec, LED-ul. Acesta a fost momentul รฎn care un tip numit Nick Holonyack Jr. a dezvoltat LED-ul roศ™u. รŽn 1972, M. George Craford a continuat sฤƒ creeze primul LED galben, precum ศ™i sฤƒ รฎmbunฤƒtฤƒศ›eascฤƒ efortul lui Holonyack ศ™i sฤƒ creeze un LED roศ™u mai strฤƒlucitor. TP Pearsall a dezvoltat primul LED luminos ศ™i eficient รฎn 1976. Dar de fapt, pรขnฤƒ รฎn anii 1990, LED-urile au devenit utilizate รฎn mod obiศ™nuit, cรขnd trei oameni de ศ™tiinศ›ฤƒ โ€“ Isamu Akasaki, Hiroshi Amano ศ™i Shuji Nakamura โ€“ au creat LED-uri albastre, care permiteau o luminฤƒ albฤƒ strฤƒlucitoare. 

LED-ul a reprezentat un pas uriaศ™ pentru lumea modernฤƒ, oferind o metodฤƒ de iluminare de mare putere ศ™i mai eficientฤƒ. LED-urile sunt acum folosite peste tot รฎn lume pentru un numฤƒr mare de lucruri diferite, de la iluminarea de zi cu zi pรขnฤƒ la ecranele TV. Sunt chiar รฎncorporate รฎn lumea modei, luminรขnd stilul de zi cu zi ศ™i ducรขndu-ne cu adevฤƒrat รฎntr-o lume nouฤƒ, futuristฤƒ.

Iluminatul secolului XXI

Secolul XXI a fost martorul unei revolte fฤƒrฤƒ precedent รฎn domeniul designului de iluminat, legislaศ›ia care interzice vรขnzarea emblematicului bec cu incandescenศ›ฤƒ obligรขnd designerii ศ™i producฤƒtorii sฤƒ reevalueze fiecare aspect al iluminatului. Stingerea bruscฤƒ a unei surse de luminฤƒ care a fost fundamentalฤƒ pentru proiectarea produselor de iluminat de peste 130 de ani โ€“ รฎmpreunฤƒ cu introducerea de alternative eficiente din punct de vedere energetic, cu dimensiuni fizice ศ™i proprietฤƒศ›i luminiscente distincte โ€“ a zguduit industria ศ™i a provocat un proces continuu de transformare creativฤƒ care va modela รฎn cele din urmฤƒ relaศ›ia noastrฤƒ viitoare cu lumina.

Mulศ›i designeri au รฎmbrฤƒศ›iศ™at revoluศ›ia tehnologicฤƒ, explorรขnd cu entuziasm potenศ›ialul funcศ›ional al surselor de luminฤƒ emergente ศ™i oportunitatea de a dezvolta noi forme pentru a umple golul lฤƒsat de arhetipurile redundante proiectate รฎn jurul becului incandescent. Alศ›ii au adoptat o poziศ›ie mai criticฤƒ; รฎntristaศ›i de pierderea unui obiect omniprezent ศ™i mult iubit, ei au dispreศ›uit รฎnlocuitorii actuali cฤƒrora le lipseศ™te atractivitatea emoศ›ionalฤƒ a predecesorului lor. Incertitudinea predominantฤƒ cu privire la direcศ›ia cea mai potrivitฤƒ pentru iluminatul viitor subliniazฤƒ rolul vital al designului รฎn a se asigura cฤƒ noile tehnologii sunt aplicate รฎn mod inteligent pentru a promova utilizarea sigurฤƒ ศ™i plฤƒcerea.

Deศ™i introducerea alternativelor la iluminatul incandescent reprezintฤƒ cel mai dramatic catalizator al schimbฤƒrii รฎn industrie, alศ›i factori afecteazฤƒ evoluศ›ia designului contemporan de iluminat. Sensibilitatea postmodernฤƒ care s-a dezvoltat รฎn a doua jumฤƒtate a secolului al XX-lea continuฤƒ sฤƒ inspire design-uri pline de spirit ศ™i introspective, care fac referire la arhetipurile din trecut. Software-ul sofisticat de modelare computerizatฤƒ ศ™i tehnologiile avansate de producศ›ie permit crearea de design-uri incredibil de complexe ศ™i detaliate, รฎn timp ce sistemele de control digital transformฤƒ modul รฎn care utilizatorii interacศ›ioneazฤƒ cu lumina. 

Introducerea tehnologiilor avansate de iluminat รฎn mediul casnic pare sฤƒ fie un proces gradual. Beneficiile diferitelor surse de luminฤƒ emergente trebuie explicate consumatorilor care sunt obiศ™nuiศ›i cu becurile cu incandescenศ›ฤƒ, iar preศ›urile trebuie sฤƒ scadฤƒ รฎnainte ca aceste noi produse sฤƒ fie acceptate pe scarฤƒ largฤƒ. รŽntre timp, consumatorii se mulศ›umesc cu รฎnlocuirea becurilor cu incandescenศ›ฤƒ arse cu alternative asemฤƒnฤƒtoare care economisesc energie. รŽn timp ce aceastฤƒ tranziศ›ie are loc, designerii continuฤƒ sฤƒ exploreze noi tehnici ศ™i abordฤƒri รฎn cadrul parametrilor stabiliศ›i de tipologiile tradiศ›ionale de iluminat. Proprietฤƒศ›ile familiare ale lฤƒmpilor suspendate, lฤƒmpilor de podea, lฤƒmpilor de perete, lฤƒmpilor de masฤƒ, luminilor de lucru ศ™i candelabrelor oferฤƒ รฎncฤƒ bazele multor interpretฤƒri experimentale ale formei ศ™i materialelor.

รŽn ciuda tulburฤƒrilor legislative ศ™i tehnologice care afecteazฤƒ industria de iluminat ศ™i a rฤƒspunsurilor radicale pe care aceasta le-a provocat, scopul iluminatului artificial rฤƒmรขne acelaศ™i ca รฎntotdeauna – de a spori confortul, funcศ›ionalitatea ศ™i atractivitatea mediului sฤƒu. Produsele de iluminat trebuie sฤƒ ofere iluminare ambientalฤƒ, direcศ›ionalฤƒ sau de lucru care sฤƒ ajute la definirea spaศ›iului ศ™i sฤƒ ne permitฤƒ sฤƒ lucrฤƒm, sฤƒ socializฤƒm ศ™i sฤƒ ne miศ™cฤƒm dupฤƒ รฎntuneric ศ™i รฎn interior. Ele ar trebui sฤƒ direcศ›ioneze sau sฤƒ difuzeze lumina dupฤƒ caz pentru a evita strฤƒlucirea, promovรขnd รฎn acelaศ™i timp asocierile emoศ›ionale cu siguranศ›a ศ™i cฤƒldura care fac din luminฤƒ o parte integrantฤƒ a vieศ›ii noastre de zi cu zi. Oricare ar fi sursa de luminฤƒ ศ™i cum este proiectat un produs, aceste funcศ›ii cheie trebuie รฎndeplinite pentru ca acesta sฤƒ fie considerat de succes.

Surse alternative de luminฤƒ

De cรขnd Thomas Edison a brevetat prima versiune viabilฤƒ din punct de vedere comercial a becului cu incandescenศ›ฤƒ รฎn 1879, industria de iluminat nu a experimentat un eveniment atรขt de epocal precum introducerea ศ™i implementarea recentฤƒ a legislaศ›iei care reglementeazฤƒ eficienศ›a ศ™i performanศ›a surselor de luminฤƒ. Necesitatea de a reduce consumul de energie ศ™i de a minimiza impactul omenirii asupra resurselor naturale finite ale planetei a รฎnceput sฤƒ se infiltreze รฎn conศ™tiinศ›a publicฤƒ spre sfรขrศ™itul secolului al XX-lea, deoarece consumatorii au fost รฎncurajaศ›i sฤƒ ia รฎn considerare importanศ›a problemelor, inclusiv reciclarea.

Prima ศ™i cea mai simplฤƒ alternativฤƒ care a apฤƒrut a fost lampa fluorescentฤƒ compactฤƒ, ale cฤƒrei tuburi rฤƒsucite umplute cu gaz sunt deja imagini familiare รฎn multe gospodฤƒrii datoritฤƒ capacitฤƒศ›ii lor de a se potrivi cu corpurile existente ศ™i de a emula multe dintre proprietฤƒศ›ile becurilor cu incandescenศ›ฤƒ. Deศ™i costul iniศ›ial al unui CFL(compact fluorescent lamp)  este mai mare decรขt cel al unui bec incandescent echivalent, longevitatea lor ศ™i consumul redus de energie economisesc bani รฎn timp, un factor important atunci cรขnd รฎncearcฤƒ sฤƒ atragฤƒ consumatorii care sunt sceptici cu privire la necesitatea schimbฤƒrii. Diodele emiศ›ฤƒtoare de luminฤƒ (LED-urile) au evoluat, de asemenea, de la utilizarea lor iniศ›ialฤƒ exclusiv รฎn afiศ™ajele digitale ศ™i echipamentele electronice pentru a deveni o opศ›iune viabilฤƒ pentru iluminarea ambientalฤƒ sau de lucru. Costurile de producศ›ie รฎn scฤƒdere ajutฤƒ la disponibilitatea LED-urilor, รฎn timp ce versatilitatea lor funcศ›ionalฤƒ ศ™i dimensiunile minime atrag designerii care doresc sฤƒ exploreze noi direcศ›ii pentru iluminare.

Dezvoltarea materialelor emiศ›ฤƒtoare de luminฤƒ realizate din compuศ™i organici sau anorganici care elibereazฤƒ energie sub formฤƒ de luminฤƒ atunci cรขnd se aplicฤƒ un curent electric reprezintฤƒ o รฎndepฤƒrtare radicalฤƒ de la proprietฤƒศ›ile estetice ศ™i funcศ›ionale ale becurilor tradiศ›ionale. Aceste materiale sunt traduse รฎn surse de luminฤƒ subศ›iri ca hรขrtie, cum ar fi diode organice emiศ›ฤƒtoare de luminฤƒ ศ™i fibre strฤƒlucitoare care au fost deja testate รฎn mai multe produse ศ™i instalaศ›ii prototipale. 

Fiecare dintre alternativele iluminatului incandescent are avantaje ศ™i probleme asociate cu aceasta, care sunt explicate mai cuprinzฤƒtor รฎn introducerea. Proiectele de pionierat care exploreazฤƒ proprietฤƒศ›ile fizice ale LED-urilor, OLED-urilor ศ™i ale altor materiale electroluminiscente oferฤƒ o privire asupra unui posibil viitor. Deศ™i inevitabil va dura timp pentru ca tehnologiile emergente sฤƒ devinฤƒ suficient de accesibile ศ™i rafinate pentru a fi acceptate pe scarฤƒ largฤƒ ca รฎnlocuitori pentru sursele de luminฤƒ familiare, tranziศ›ia a รฎnceput ศ™i nu mai existฤƒ cale de รฎntoarcere.

,

Lasฤƒ un rฤƒspuns

Adresa ta de email nu va fi publicatฤƒ. Cรขmpurile obligatorii sunt marcate cu *